OFER TRANSPORT

OFER  TRANSPORT  PERSOANE  CU  PROPRIUL  AUTOTURISM,  PE  RUTA  VARSET (VRSAC)  – TIMISOARA.

PRET  CONVENABIL : 20 EURO / PERSOANA

 

MOBIL: 063/186.48.09 , PREFIX : 00381

E-MAIL: ilijasfera@yahoo.com

Vand casa in SERBIA (VARSET)

Casa, constructie noua in Vrsac, Serbia, la 15 km de Stamora-Moravita, granita cu Romania. Strada Guduricki Put.

Casa are 65 mp, teren de 1000 mp, la strada principala. Camera la parter, hol, bucatarie si baie; la etaj scara exterioara, hol, camera mansarda, baie de serviciu si doua debarale.

Toate facilitatile: apa, curent trifazic, telefon, internet, antena parabolica, gresie, faianta, parchet laminat, izolatie exterioara. Pe teren exista livada de pomi fructiferi (meri, nuci, pruni, caisi, piersici, gutui) si brazi.

Pret: 35.000 euro negociabil

Contact: 00381-13-834-799 (telefon fix)

00381-63-186-48-09 (telefon mobil) – Sfera Pompiliu

E-mail: pompiliju@gmail.com

Cum se descurcă românii blocaţi în criza grecească

Aproximativ 20.000 de români se află în acest moment în vacanţă în Grecia, mulţi dintre ei fiind cu maşinile personale.

Nemulţumiţi de decizia guvernului, care vrea să aplice normele UE şi să ieftinească licenţele de transport, camionagiii greci care au plătit sume mari pe licenţele emise anterior aproape că au blocat întreaga ţară refuzând să facă aprovizionarea cu mărfuri, dar mai ales cu produse petroliere. Benzinarii s-au alăturat transportatorilor din solidaritate. După ce, la începutul săptămânii, turiştii români care au ales avionul au avut de suferit din cauza grevei controlorilor de trafic aerian, şi românii veniţi în vacanţă cu automobilul au întâmpinat probleme.

Feribotul spre Albania

Adi şi Alina, un cuplu de tineri bucureşteni aflaţi în vacanţă în insula elenă Corfu, urmau să plece astăzi spre România, cu maşina proprie. Cei doi spuneau ieri că se gândesc cu îngrijorare la drumul pe care trebuie să îl facă pentru a ajunge acasă. „De trei zile nu am putut să alimentăm maşina. Înainte de închiderea benzinăriilor, erau cozi imense, de zeci de maşini…Aşa că am preferat să nu ne plimbăm pe insulă. Am rămas în staţiune”, explică Alina. Cum se vor întoarce acasă? „Am păstrat în rezervor benzină pentru 200 de kilometri. Ne va ajunge până la staţia de feribot… Am aflat că feriboturile circulă normal…Sperăm să prindem loc pe unul dintre vasele care merg spre Albania şi acolo să alimentăm.”

Soluţia găsită de cei doi este însă, la rândul ei, problematică. Feriboturile din Corfu spre Albania sunt de regulă mici şi nu pot transporta decât patru autoturisme odată, deci aglomeraţia la punctul de îmbarcare ar putea fi mai mare decât cea de la staţiile de benzină. Alţi români aflaţi în concediu în Corfu se îmbărbătau ieri, invocând obişnuinţa cu cozile din vremurile comunismului. Finalul grevei benzinarilor nu a pus capăt problemei combustibilului, pentru că protestul camionagiilor desfăşurat în paralel a dus la probleme cu aprovizionarea la pompă. Cea mai mare parte a benzinăriilor greceşti au deschis ieri în jurul orei 17.00, însă vânzarea s-a făcut raţionalizat – fiecare maşină a putut alimenta de numai 30 de euro. După cinci zile petrecute la piscina hotelului – timp berechet de gândire – un grup de şase turişti români găsiseră soluţia: vor cumpăra benzină sau motorină de la transportatorii navali, aprovizionaţi cu combustibil printr-o altă reţea. „Nu e cea mai bună benzină, dar ce să faci… Asta e! S-ar putea să avem probleme cu maşinile, dar măcar ajungem în Bulgaria…”, spune Traian, îndemnându-i şi pe alţi turişti români să adopte această soluţie de avarie.

Românii nu se sperie uşor

Operatorii de turism din România susţin că greva şi criza de benzină din Grecia nu au afectat prea mult vacanţele rezervate deja sau numărul de turişti care intenţionează să meargă în republica elenă. „Având în vedere că majoritatea românilor merg în nordul Greciei, în zona Halkidiki, cred că mulţi vor merge să-şi alimenteze maşinile la benzinăriile din Bulgaria, care e la mai puţin de 100 de kilometri”, spune Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism. Săptămânal, în medie, în Grecia îşi petrec vacanţa între 10.000 şi 20.000 de români. Pentru întreg sezonul, numărul turiştilor de la noi din ţară care merg în Grecia este de 250.000, estimează Bădulescu. Cu toate acestea, numărul turiştilor români a scăzut faţă de anul trecut, dar din cauza crizei economice, nu a grevelor elene, explică Irina Cioară, reprezentanta agenţiei Meli Tours. Nici agenţia Paralela 45 nu a sesizat vreo reticenţă a turiştilor faţă de Grecia, din cauza grevelor.

Camionagiii, obligaţi să înceteze greva

Poliţiştii greci au utilizat ieri gaze lacrimogene pentru a dispersa sute de şoferi de camioane, care au atacat Ministerul Transporturilor pentru a protesta faţă de ordinul excepţional al guvernului care i-a obligat să înceteze greva sub motivul stării de urgenţă. Cea de a patra zi de grevă a camionagiilor, care se opun liberalizării sectorului transporturilor, aproape că a blocat transporturile în Grecia. Chiar dacă greva benzinarilor, declarată din solidaritate cu camionagii, a luat sfârşit ieri, aprovizionarea pompelor cu combustibil rămânea deficitară. Guvernul grec a luat decizia mobilizării civice a transportatorilor. În cazul în care refuză să asigure serviciile, transportatorii riscă rechiziţionarea camioanelor, anularea licenţelor (în valoare de până la 300.000 de euro) şi chiar arestarea.

Sursa

A fost adoptat Acordul de Stabilizare si Aderare a Serbiei la UE

La sedinţa lunară a ministrilor de Externe din statele membre ale Uniunii Europeane, care a avut loc la Luxemburg pe data de 14 iunie a.c., a fost aprobată ratificarea Acordului de Stabilizare ºi Aderare a Serbiei la UE. Decizia a fost comunicată miniºtrilor de către procurorul Tribunalului de la Haga, Serje Brammertz, care în raportul prezentat la edinţa amintită a menţionat că este mulţumit de colaborarea Serbiei cu Tribunalul de la Haga.
Primul contract al Serbiei cu UE, în procesul eurointergrărilor, se află acum în competenţa parlamentelor ºi guvernelor statelor membre și toate urmează să-l ratifice.
În cele 27 de parlamente din Uniunea Europeană urmează să fie adoptate legile si contractele privind relaţiile comerciale ºi de altă natură între aceste state si Serbia. Vicepresedintele Guvernului responsabil pentru integrările europene, Božidar Đelić, afirmă că aceasta reprezintă un element important în Serbia pentru investitorii din acele state, deoarece ratificarea Acordului de Stabilizare ºi Aderare în statele UE transmite semnale că suntem regiune favorabilă pentru investiţii.
La întrunirea de la Luxemburg a fost amintită si cererea Serbiei de a dobândi statutul de membru în UE, problemă care va fi dezbătută la una dintre următoarele sedinţe.

Sursa

Serbia va incepe constructia unui drum care face parte din Coridorul XI european, Timisoara – Bari

Dana Stan, StiriAuto.ro | 13 Ianuarie 2010 | 201 afisari | 0 comentarii
Serbia va incepe, in luna martie, constructia unei rute rutiere si feroviare care va lega Belgradul de coasta sudica a Marii Adriatice, tranzitand Muntenegru, parte a Coridorului XI european care va conecta Romania si Italia tranzitand si Serbia, potrivit ministrului sarb al Infrastructurii, citat de Mediafax. Guvernul sarb spera ca Uniunea Europeana sa includa noul drum in Coridorul XI si sa acorde Serbiei finantare pentru constructia rutei, proiect de importanta majora pentru rezolvarea problemelor de trafic din Serbia, a declarat ministrul Infrastructurii, Milutin Mrkonjic, pentru televiziunea RTS, preluata de portalul Balkans.com.

Coridorul XI ar trebui sa conecteze Romania de Italia pornind de la Timisoara si tranzitand Serbia.

“Este o sosea si cale ferata care pleaca din Timisoara, Romania, prin Vrsac, Belgrad, Cacak, apoi prin Podgorica si Bar in Muntenegru, catre Bari in Italia”, a mai spus ministrul.

Sursa

Serbia – o tara care cauta sa redevina europeana

Dan Alexe, corespondent Bruxelles
Joi, 31 Decembrie 2009

Presedintele prooccidental Boris Tadici le “canta” sarbilor melodia integrarii europene

» Serbia e pe cale de a iesi treptat din dezastrul pe care l-a reprezentat deceniul 1990, un deceniu de razboaie, privatiuni, sanctiuni internationale si o succesiune de situatii de criza.

Prioritatile pentru moment sunt mai degraba de ordin economic si social. Cu toate acestea, Serbia a cerut luna aceasta in mod oficial sa i se acorde statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeana.
Desigur, nici

un politician de la Belgrad nu isi imagineaza ca intrarea Serbiei in UE ar putea avea loc inainte de a se scurge un deceniu de negocieri si de dificile reforme.

Cererea de acordare a statutului de candidat la UE a avut un scop mai degraba psihologic, in primul rand pentru a arata populatiei ca, in sfarsit, Serbia este acceptata ca o tara normala, care si-a vindecat aproape toate traumatismele. UE este, de altfel, principalul partener economic al Serbiei.

Prioritatile economice
Pe plan economic, criza mondiala a afectat atat de serios economia Serbiei, incat Belgradul va trebui, asa cum au facut si alte tari din zona, sa solicite fonduri de la Uniunea Europeana si de la Fondul Monetar International. Cu toate acestea, nelinistea politicienilor si a populatiei e departe de a fi atins un prag critic. Sarbii sunt obisnuiti cu situatiile de criza, ba chiar au cunoscut vremuri si mai grele. Economia functioneaza oricum in mare parte la negru, asa incat situatia reala este poate mai putin dificila decat o arata cifrele oficiale.

Dupa schimbarile democratice din anul 2000, situatia economica a celor mai multi s-a imbunatatit relativ repede, pe masura ce se punea oarecare ordine in economia demolata. De indata ce Milosevici a fost inlaturat de la putere, in octombrie 2000, economia Serbiei s-a restabilit rapid. Anul trecut, in 2008, PIB-ul Serbiei a ajuns la 80 miliarde euro, altfel zis, 10.000 de euro pe an si pe cap de locuitor. Investitiile externe directe depasesc 5 miliarde pe an, iar in ultimii ani cresterea economica a fost in jur de 7% pe an, ceea ce face din Serbia cea mai dinamica tara din regiune.

Serbia a semnat un acord al liberului schimb cu UE si este in acelasi timp singura tara care, desi nu a fost membru al URSS, dispune astazi de un acord al liberului schimb cu Rusia, iar mai recent, si cu Bielorusia. Serbia este acum pe cale de a finaliza acorduri asemanatoare cu Turcia si Iran. Evident, actualii guvernanti pun un mare pret pe dezvoltarea si diversificarea exporturilor, din care o buna parte sunt actualmente produse agricole. Serbia a devenit al treilea producator mondial de zmeura si un mare exportator de fructe congelate.
Investitiile externe provin in special din tari membre ale UE, mai ales din Austria, care e cel mai mare investitor strain, dupa care urmeaza Germania si Grecia, iar mai recent, chiar tari din Balcani, precum Slovenia, Croatia si Bulgaria. Sectoarele in care se investeste cel mai mult sunt, urmand modelul aplicat practic in toate celelalte state din regiune, telecomunicatiile, transporturile si prelucrarea alimentelor, urmate de industria chimica.

In prezent, sondajele arata ca o majoritate a sarbilor considera ca situatia lor economica este tolerabila. Explicatia principala e, desigur, faptul ca moneda locala a scazut in raport cu euro, in vreme ce preturile n-au incetat sa creasca. La asta se adauga scaderea investitiilor externe si cresterea dobanzilor cerute de banci pentru imprumuturi. Faptul ca sarbii nu si-au pierdut inca optimismul se mai explica si prin aceea ca, pentru prima oara in aproape doua decenii, ei nu se mai simt izolati si privesc acum spre Europa ca spre un aliat, si nu ca spre un dusman.

Reformarea serviciilor secrete
Serviciile secrete sarbe sunt si astazi foarte influente, chiar daca Milosevici a murit. Partidele venite la putere la Belgrad dupa 2000 s-au aratat incapabile sa reformeze serviciile secrete. Formand guverne slabe si nesigure, ele prefera sa se sprijine pe niste servicii secrete puternice si profesionale. Pana si autoritarul Tudjman, din Croatia vecina, a spus la un moment dat: “E mai bine sa-i avem pe oamenii astia de partea noastra”. Unii chiar regreta epoca in care regimul exercita un control total asupra presei si putea sa influenteze opinia publica. Acei membri ai fostelor servicii care nu si-au gasit un loc in noile structuri au stabilit stranse legaturi cu retelele criminalitatii organizate, profitand in acelasi timp de sprijinul fostilor prieteni si colegi din serviciile oficiale. Este drept, unii – putini la numar – au ajuns la Haga. Dar imbogatirea si influenta politica ale acestei aliante dintre serviciile secrete si lumea criminala constituie un fenomen care continua sa incetineasca ritmul democratizarii fostelor republici iugoslave. Guvernele viitoare vor trebui sa acorde o atentie deosebita acestei stari de lucruri.

Viitorul “slujbelor iluzorii”
Serbia mai are de infruntat si problema serioasa a “slujbelor iluzorii”. Inca din vremea lui Milosevici, sute de mii de oameni care pe hartie aveau locuri de munca fusesera trimisi acasa in “vacanta fortata”, intrucat multe fabrici incetasera sa mai functioneze, cu toate ca, in mod nominal, ele erau inca active. Pe deasupra, acesti oameni nu plateau nici impozite, nici contributii sociale, ceea ce urmarea logica siretlicului guvernelor succesive pentru a cumpara pacea sociala. somajul pe termen lung a ramas, de altfel, si astazi principala problema a Serbiei, stabilizandu-se incapatanat la un nivel de 15%.

Guvernul Serbiei abia iesite din dictatura a adoptat in 2003 o Strategie in vederea Reducerii Saraciei, implementata cu ajutorul Bancii Mondiale. In cele din urma, noua Constitutie a Serbiei, adoptata in noiembrie 2006, a adus noi garantii sociale in domenii in care functionasera pana atunci vechile reguli comuniste. Incetul cu incetul, lucrurile au inceput sa se amelioreze. Astfel, procentul familiilor care primesc ajutoare sociale s-a redus de la 18 in 2002 la ceva mai putin de 15.

O situatie aparte o constituie insa si astazi handicapatii. Legea le ofera acestora, desigur, pe hartie, tot felul de posibilitati de lucru, studiu, perfectionare si reciclare. In practica insa, lucrurile nu stau chiar asa, multi dintre acestia traind sub limita saraciei absolute. Lucrul este agravat de faptul ca in Serbia o majoritate a handicapatilor au peste 60 de ani. Pe deasupra, tocmai acestia au nevoie de medicamente, ajutor si sprijin social. Studii empirice ale unor ONG-uri au aratat ca o buna parte a handicapatilor traiesc in familii sarace, in care ceilalti membri au, la randul lor, nevoie de tratament, pensii de invaliditate si alocatii familiale.

Serbia – o tara europeana
Serbia a organizat anul acesta atat alegeri parlamentare, cat si prezidentiale. Presedintele Boris Tadici, seful Partidului Democrat (DS), care fusese ales in 2004, a fost reales. Alegerile parlamentare au adus la putere o coalitie condusa tot de Partidul Democratic, din randurile caruia provine si primul-ministru, Mirko Tvetkovici. DS a format actuala coalitie guvernamentala impreuna cu Partidul Socialist (SPS), formatiunea politica a defunctului Milosevici, Partidul Pensionarilor din Serbia (PUPS), Serbia Unita (JS), carora li se adauga cativa deputati care reprezinta minoritatile. Evolutia electoratului ramane insa pentru moment o mare necunoscuta.

Inca de cand, in urma cu un deceniu, raposatul Zoran Djindjici a surprins, atat in tara, cat si in Occident, arestandu-l pe Milosevici si trimitandu-l la Haga pentru a fi judecat, chestiunea capturarii prezumtivilor criminali de razboi a dominat relatiile Serbiei cu UE. Comisia Europeana de la Bruxelles a fost ferma inca de la inceput, anuntand ca normalizarea relatiilor cu Serbia si perspectiva acordarii statutului de candidat depind de capturarea si trimiterea la Haga a principalilor suspecti, in primul rand Radovan Karadzici si Ratko Mladici. Procesul celui dintai a inceput deja la Haga, iar in ultimele luni autoritatile sarbe au anuntat ca Ratko Mladici a fost deja localizat si ca arestarea lui ar putea fi iminenta.

Sursa

Import-export din Serbia

Firma comerciala FOKUS din Varset, Serbia cauta importatori si distribuitori din Romania respectiv R.Moldova pentru comercializarea produselor alimentare si nealimentare. Cei interesati de produselor prezentate, sunt rugati sa ne contacteze pe adresa de e-mail: ilijasfera@yahoo.com

Toate preturile de mai jos sunt fco granita!

Pentru cantitati mai mari, pretul poate fi negociabil!

Modalitate de plata: Contract, profactura si plata in avans prin Erstebank din Serbia.

Suntem la fel interesati si de imort a diverselor produse alimentare si nealimentare.